Am primit rezultatele de la dublu test. Cand am vazut e-mailul a inceput sa imi bata inima tare. Cred ca am ramas cu sechele de cand am primit prima data analizele de toxoplasmoza ale carei rezultat era pozitiv. Trebuie sa muncesc la mine in sensul sa fiu mai putin speriata de orice rezultat primesc...desi este greu pentru ca nu are cum sa iti fie tot una daca un rezultat este benefic sau nu.
Am deschis e-mailul si spre surprinderea mea placuta rezultatele sunt bune. Risurile sunt SCAZUTE.
Cei doi markeri biologici :- Free Beta HCG: 24,5
- PAPP-A: 4,86 studiati din sangele recoltat la analiza sunt in limite normale.
Peste cateva zile urmeaza sa am iarasi un control ginecologic si am sa vorbesc mai multe despre amniocenteza, unde sa o fac si le ce doctor. Sper ca aceasta sa fie ultima analiza care sa imi dea emotii, rezultatul sa fie negativ (adica infectia sa nu se fi transmis prin placenta) si sa imi vad de sarcina linistita, sa citesc despre lucruri placute ce tin de sarcina. In ultima vreme am citit doar despre analize, implicatiile lor, boli din timpul sarcinii si nu e chai placut pentru ca nu iti trasmite o stare zen.
Amniocenteza se face din saptamana 16 si la mine asta ar veni incepand cu 23 decembrie. In functie de cum se poate face programarea la spital, as dori sa o fac atunci chiar daca este inainte de Craciun. Vreau sa scap de acea intepatura care parca imi sta pe creier, ca o piatra pe inima. Vreau sa pasesc in noul an doar cu dorinta ca aceasta analiza sa fie una favorabila noua, bebele sa fie sanatos, sa se dezvolte normal si sa il nasc la termen.
Intr-un fel eram pregatita pentru amniocenteza si am citit despre ea de mai bine de 3 saptamani si parca o parte din mine stia ca se va ajunge acolo. Dar poate D-zeu vrea sa ne incerce, vrea sa ne intareasca si apoi vrea sa ne dea o veste buna. Cred ca pentru nimic nu am luptat cu atata suflet, cu atata consum energetic ca si acum. Imi pun toate sperantele ca acest copil este sanatos si va veni pe lume sanatos pentru ca am CREDINTA ca D-zeu ne iubeste, doar ca a vrut sa ne incerce si poate sa ne uneasca (desi suntem un cuplu solid), sa ne indrepte ami mult catre credinta. Nu ma-m rugat niciodata pana in prezent cu atata ardoare si pasiune incat sa imi dea lacrimile...ne dorim acest copil mai mult decat orice si o sa facem tot ce ne sta in putinta sa il avem in brate, chiar daca acest ORICE inseamna durere, emotii mari, batai ale inimii supranormale...
Doamne AJUTA-ne!!!
Amniocenteza se face din saptamana 16 si la mine asta ar veni incepand cu 23 decembrie. In functie de cum se poate face programarea la spital, as dori sa o fac atunci chiar daca este inainte de Craciun. Vreau sa scap de acea intepatura care parca imi sta pe creier, ca o piatra pe inima. Vreau sa pasesc in noul an doar cu dorinta ca aceasta analiza sa fie una favorabila noua, bebele sa fie sanatos, sa se dezvolte normal si sa il nasc la termen.
Intr-un fel eram pregatita pentru amniocenteza si am citit despre ea de mai bine de 3 saptamani si parca o parte din mine stia ca se va ajunge acolo. Dar poate D-zeu vrea sa ne incerce, vrea sa ne intareasca si apoi vrea sa ne dea o veste buna. Cred ca pentru nimic nu am luptat cu atata suflet, cu atata consum energetic ca si acum. Imi pun toate sperantele ca acest copil este sanatos si va veni pe lume sanatos pentru ca am CREDINTA ca D-zeu ne iubeste, doar ca a vrut sa ne incerce si poate sa ne uneasca (desi suntem un cuplu solid), sa ne indrepte ami mult catre credinta. Nu ma-m rugat niciodata pana in prezent cu atata ardoare si pasiune incat sa imi dea lacrimile...ne dorim acest copil mai mult decat orice si o sa facem tot ce ne sta in putinta sa il avem in brate, chiar daca acest ORICE inseamna durere, emotii mari, batai ale inimii supranormale...
Doamne AJUTA-ne!!!
9 decembrie 2013- Sapt 14
Astazi am fost la celalalt doctor al meu (Florin Ispasoiu- Polisano) la care am acces mai greu datorita faptului ca are foarte multi pacienti. Dupa analizele mele si mai ales dupa ADN, dansul a zis ca nu considera necesara amniocenteza deoarece mai mult ca sigur ca va iesi negativa, mai ales ca iau tratament cu Rovamycine din saptamana 10 si ca ADN a fost negativ.
Acum m-a pus din nou pe ganduri. Sunt persoane care imi recomanda sa o fac, altele nu. O sa mai am timp de gandire si o sa vedem cum facem. Momentan sunt mai linistita pentru ca medicul era foarte convins ca bebele este in regula si am plecat de la el cu o stare de bine, cu o liniste sufleteasca de care aveam nevoie.
A refuzat intr-un mod simpatic sa imi faca ecografie, vazand ca ultima facuta era de acum 10 zile. Eu as fi vrut sa il vad, sa vad si cat a mai crescut, dar asta e...mai asteptam :)
